Anul trecut, în jurul datei de 23 iunie, vuia presa noastră locală cu titluri mari de genul: ”S-a descoperit boala furunculoză la crap în Complexul de agrement 3 lacuri și s-a instiuit carantina pentru o perioadă de 45 de zile”. (vezi: http://www.ziarul21.ro/new/index.php/actualitate/actualitate/17087-carantin-la-complexul-de-agrement-la-trei-lacuri-din-campia-turzii).
Năucit de titlu și de conținutul comunicatului de presă al Primăriei din Câmpia Turzii, dau să reacționez și să comentez online: „totul este o…tâmpenie”, dar parcă ceva m-a oprit în momentul ăla și am zis: ”stai în banca ta, poate este vorba de o greșeală de redactare, așteaptă până ai date concludente și dovezi concrete, și după aceea tragi concluzii!” Și asta am și făcut.
După ce s-a terminat perioada de carantină, am încercat, ca un cetățean responsabil și pescar de catch & release, să aflu concret ce s-a făcut, în ce mod, dar semnalele nu au fost pozitive deloc și am zis la momentul acela că este inutil să cer informații pe baza Legii 544/2001, că oricum nu vor fi complete.
De curând însă, prin amabilitatea viceprimarului Dorin Lojigan, un împătimit al pescuitului sportiv și al unui demers administrativ local corect, am reușit să primesc informații despre operațiunea (atentie!):“Combaterea furunculozei la crap-2015”.
Wow și vai, sincer, nu mă puteam opri din râs: până și cei mai buni ihtiopatologi din lume ar fi dat năvală în Câmpia Turzii să vadă și să studieze minunea numită „furunculoză la crap”. Astfel, am fi dat și noi dovadă că, da, cultura salvează orașul sau ceva de genul ăsta, pentru simplul fapt că o astfel de boală încă nu a descoperit nimeni la ciprinide.
Domnul (nu-i așa?) Mihai Bobăilă, reprezentant al D.S.V.S.A. Cluj, în calitate de medic veterinar, prin adresa nr. 18408 din 11.06.2015, a anunțat Primăria Câmpia Turzii următoarele: ”Având în vedere prelevările de probe (pește și apă) din lacurile de agrement din municipiul Câmpia Turzii și în conformitate cu buletinul de analiză nr. 12144/10.06.2015, emis de către L.S.V.S.A, vă aducem la cunoștință că boala care evoluează la peștii din lacuri este furunculoză”, după care, urmează o întreagă procedură de administrare a tratamentului medicamentos și de formare a unor reflexe de hrănire, total pe langă subiect și meserie aș spune…
Meticulos din fire, iau și studiez respectivul buletin de analiză și încerc să înțeleg, din examenul clinic, anatomopatologic, parazitologic și bacterian efectuat, de unde i-a venit ideea “inteligentului” de la D.S.V.S.A. că ar fi vorba de furunculoză la crap?
Pe lângă eroziuni la nivelul capului, corpului și a înotătoarelor dorsale și ventrale, mi-au atras atenția cele două bacterii descoperite în aceste eroziuni: pseudomona fluorescens și pseudomona putida, în proporție de 70,7%. Scot din bibliotecă “Tratatul de Ihtiopatologie” (D.Bogatu și G.Munteanu, Excelsior, 2003), îndrumarul de bază al piscicultorilor din România, Europa, America și găsesc exact ce bănuiam: boala este de fapt “Viremie de primavară la crap”, o boală contagioasă, în cazul căreia, dacă sunt suspiciuni, conform normelor europene, se impune carantina de grad III!
Oameni buni, dragi medici veterinari și pescari înșelați, furunculoza o fac doar salmonidele (păstrăv, coregon etc.) și peștii marini. Asta cel puțin până acum și, cu voia Mamei Natură, poate și de acum încolo, dacă nu cumva este prevăzut altfel în strategia de dezvoltare culturală a municipiului pentru perioada 2015 – 2020.
De proba de apă nici nu mă obosesc să vorbesc, în primul rând pentru că nu s-a recoltat conform procedurilor, iar valorile date de laborator sunt compromise, deci nu fac subiectul discuției noastre.
Bun. Dau mai departe paginile dosarului și încerc să văd măcar ce tratament s-a făcut. În prima faza răsuflu ușurat când văd că s-a administrat oxitetraciclină, dar imediat simt că îmi urcă tensiunea din nou, mai exact când am dat de partea în care “specialiștii“ de la conducerea primăriei Câmpia Turzii explică dozajele și procedura de administrare a cantității de hrană medicamentoasă.
Prima greșeală în această procedură a fost perioada de inducere a reflexului de hrănire, și anume: 3 zile. D-le Mihai Bobăilă, am și eu o întrebare: din ce lucrare de etologie ați învățat/dedus/copiat că reflexul condiționat de hrănire al peștilor se face în 3 zile?
A doua greșeala este administrarea propriu-zisă a furajului medicamentos pe o perioadă de 8 zile, după cum urmează: Lacul 1- 8kg/zi, Lacul 2- 4kg/zi și Lacul 3 – 20 kg/zi. Din nou se impune o întrebare, dle Mihai Bobăilă, medic veterinar oficial: cum v-ați dat seama cât furaj medicamentos trebuie administrat în fiecare lac fără să aveți un inventar al populației piscicole? V-o fi spus Hanga sau Gal?
Prospectul oxitetraciclinei pulbere, spune că sunt necesare 20-30 g/100 kg pește zilnic. Pentru a asigura dozarea corespunzatoare, greutatea corporală a peștilor trebuie calculată cât mai exact, pentru a se evita subdozarea produsului, cu alte cuvinte trebuie să stii efectivul populațional din fiecare baltă. Dumneavoastră știți cât pește este acum în lacuri?
După aplicarea tratamentului, menționat în două procese verbale, din 10.07.2015 și 17.07.2015, se spune că au fost practicate două proceduri de “pescuit de control” și, într-o anexă, se afirmă că practic mai sunt semne ale bolii. Se propune recoltarea unor pești pentru a fi duși din nou la o analiză de laborator, dar acest lucru nu se mai întâmplă, rămânând valabile doar constatările din teren ale medicului veterinar și, atenție, ale administratorului Complexului de Agrement 3 Lacuri, Ciobanu Octavian, ceva chibiț de la serviciul cultură(!) din cadrul primăriei, pus/numit/ales de către Petre Pop.
În data de 05.08.2015 se dispune ridicarea carantinei, conform unui e-mail adresat responsabilului primăriei. Cine a dispus domnilor de la conducerea primariei să ridicați carantina fără noi analize și alte probe recoltate? Și asta nu doar de la un pește, așa cum ați făcut inițial, ci din toate trei lacurile (adica minim 3 pești).
Somez public D.S.V.S.A. Cluj și Primăria Câmpia Turzii să ia măsuri urgente în ceea ce privește închiderea de urgență a Complexului de Agrement 3 Lacuri și instituirea stării de carantină de grad III, cel târziu din data de 20 martie 2016. Viremia de primavară la crap va exploda din nou, odată cu creșterea temperaturii apei peste 16 grade Celsius.
Pe viitor consultați un inginer piscicultor, un specialist responsabil, nu mai faceți voi pe “specialiștii”, pe banii și pe sănătatea noastră!
În concluzie, se impun din nou niște întrebări: d-le Mihai Bobăilă, reprezentant D.S.V.S.A., dvs. ce aveți de spus în toată treaba asta? Că, ar fi o rușine pentru un profesionist, să îi dea bătăiță la fund un student USAMV de la secția Piscicultură şi Acvacultură Cluj Napoca…anul I.
Suspiciunea mea, în cazul bolii menționate mai sus, vine în urma studierii buletinului de analiză L.S.V.S.A. și cred că boala a fost adusă odată cu repopularea cu crap de anul trecut când, din nou, nu s-au respectat procedurile de carantină și analize prealabile populării cu pește.
Încă o dată se certifică faptul că…incompetenţa bate Brandul!
